ei bine, ziua glorioasa s-a incheiat exact asa cum ma asteptam. iar vestile proaste au venit exact de acolo de unde ma asteptam. I. spune ca sunt defetist dar eu consider ca pur si simplu am o intuitie buna.

am vazut ieri a treia si ultima parte din Ocolul pamantului in 80 de zile. Phileas Fogg...hotarat pana la capat, cobora din trenul blocat si o lua pe langa sine prin preerie, spre destinatie, cu aceeasti liniste pe care o avea atunci cand se plimba prin Chelsea. nimic nu il descuraja. cred ca sunt un fel de bizarre-Phileas Fogg. sunt opusul calatorului curajos si determinat sa ajunga cu bine la capat.



e. vorbea despre obiceiul de a construi sperante acolo unde nu mai e loc de ele. cred ca este un mecanism care nu mai tine de noi. nici macar nu sunt sperantele noastre. se intrupeaza dubios si inexplicabil, ca un homuncul in laboratorul unui alchimist, si la un moment dat nu mai poti sa le ignori. oricat ti-ai dori asta. daca ar exista un curs care sa ma invete cum sa nu imi mai construiesc planuri sortite esecului as vrea sa il urmez. nu numai ca m-ar ajuta foarte mult in viata dar ar da bine si in C.V.