am racit. well, trebuia sa se intample odata si s-a intamplat exact in seara in care vroiam sa plec in Web unde mixa "the best female dj in Ukraine". prietenii mi-au spus ca nu am pierdut nimic dar pe mine ma doare inca gatul si nu am mai fost in Web de mai bine de un an, asta in ciuda faptului ca odinioara mergeam acolo saptamanal. e ok, pentru ca oricum nu ma dadeam in vant dupa web-ul de iarna, prea mic, prea aglomerat si plin de fum. imi placea web-ul de vara, cu terasa cu pietris, unde stateam lungit pe o banca incomoda de lemn si trageam din tigara vorbind rar si fara folos.


dupa cum spuneam am racit. prin urmare am stat acasa. am stat acasa doua zile si dupa ce m-am plictisit de televizor am iesit sa platesc abonamentul la telefon, sa cumpar mandarine - indicate pentru raceala...vitamina C and stuff... - si sa vad ce se mai intampla prin cartier in timpul in care eu sunt la serviciu (in mod normal). se intampla asa: in fata scarii, la soare, cainele blocului, nu stiu cum il cheama dar e simpatic, si cativa baieti, probabil vecini cu mine, mai departe la o bodega foarte multa lume, media de varsta - peste 50 de ani, cu suta de vodca in fata si, foarte rar, o halba de bere proasta, la BCR, acelasi peisaj de sala de asteptare clasa a treia, functionarii iti arunca scarbiti chitanta la ghiseu si odata cu ea cateva priviri piezise, evident, nu iti raspund la salut, daramite sa iti ureze o zi buna asa cum am vazut in filme si la bancile private, undeva intre ghiseul de conturi curente si cel unde se achita facturi sta o panglica neagra cu doua bolduri, parasita de cineva care a ajuns probabil la concluzia ca s-a indoliat destul pentru azi. afara, un om la vreo 50 de ani imbracat cu un fel de pantaloni murdari si o geaca de motor cerseste bani la coada formata in fata ATM-ului, renunta mai apoi cand e respins si aduna de pe jos un chistoc inca aprins, ceva mai incolo, langa cimitir, un ins vinde lanterne cu 15.000 lei si imbie lumea, cu un cantar, sa isi afle greutatea, nu stiu care e taxa, in piata- zi linistita, vanzatoarea din spatele unei tarabe sta infofolita cu o haina groasa si un batic si butoneaza la un aparat radio cu baterii de unde se aude, am impresia, J-lo, in rest, peste tot gasesc numai mandarine si portocale f.f.f.f. dulci si fara samburi iar intr-un colt, o batranica imbracata saracacios se scotoceste printr-un portofel de moda veche in fata unei masute pe care stau trei sau patru veioze din plastic in forma de inimioare. destul pentru azi imi zic si ma indrept spre casa nu inainte de a raspunde la telefon si a vorbi cu I. care imi spune ca la noi la serviciu se fac restructurari. sunt racit si o sa imi fac o supa.